Desi am zis ca o sa ma tin de blog anul asta, m-am lasat iar pe tanjeala. Dupa o perioada am zis ca nu mai scriu nimik, nu imi simte nimeni lipsa, dar spre surprinderea mea mi-au zis cateva persoane sa mai scriu, persoane la care nu ma asteptam.Dar nici asa nu am mai scris. Am ajuns la concluzia ca ma pricep mai bine sa comentez pe la altii (nu ca m-as omori nici nu asta), cand mai am timp.
Insa ce m-a determinat sa ma mai loghez (nu sh cum se scrie exact) pe blogspot a fost minunatul proiect la achizitii, cine stie cunoaste. Acest proiect mi-a mancat mai bine de o saptamana de zile si nopti, zile si nopti in care vedeam numai cifre, furnizori, materii prime si utilaje, nu neaparat in aceeasi ordine, de fapt in nici o ordine fireasca.
Furnizorii mei au fost bagati si scosi si iar bagati si iar scosi la fel ca ai tuturor celorlalti. Insa, nu stiu daca sa ii zic surprindere sau "era de asteptat" furnizorii de ce aveam eu nevoie, din Romania sunt neseriosi...doar sunt romani. Oare ce e cu ei, nu sunt interesati sa isi vanda marfa??? Sau si-au dat seama ca nu vreau chiar sa le cumpar marfa? Neeee, nu cred.
Proiectul a fost cum a fost, iar cea mai hazlie parte a fost cand am primit un telefon de la un furnizor. Eu cautam utilaj de topit ceara, iar el imi oferea masina de ambalat zahar.De unde si pana unde???
Ioana a monitorizat statusurile celor din lista ei, si mi-am recunoscut statusurile, atunci erau imaginea zbuciumului meu, iar acum...ma amuz ca ma gandesc la alea ce vor veni cand voi prezenta proiectul si apoi voi primi nota. Atunci va fi graaaaav!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu